Reguli de viata sau viata ca un joc

Vreau sa ma bucur de viata, de tot ceea ce apare. Fiecare zi pare grea, dar privita in urma, dupa un anumit timp, nu mai pare asa de grea. Mintea ne joaca feste, ne spune ca este greu, ca este usor, iar noi jucam dupa cum ne spune mintea. Primul lucru pe care l-am inteles de cand mi-am ridicat nasul din pacla prezentului a fost faptul ca viata e un joc, un joc pe care unii il castiga iar altii il pierd. Si ca orice joc, se mai si termina. Orice inceput are si un sfarsit. De aceea, conteaza foarte mult cum joci jocul vietii.

Multi isi pun speranta in faptul ca sfarsitul jocului e un nou inceput, unii il numesc reincarnare, altii il numesc viata de apoi, si asteapta rabdatori sa se termine acest joc pentru a vedea ce vine dupa el. Nu stiu daca exista ceva dupã viata, si nu ma intereseaza acest aspect pentru ca eu consider ca nu avem suficiente date in favoarea existentei a ceva. Briciul lui Occam spune ca dacã o explicaþie simplã e suficientã, de obicei e ºi corectã. Prin urmare, decat sã mã gandesc la tot felul de explicaþii tot mai elaborate pentru a susþine viaþa de apoi, fiecare dezminþitã de medicina modernã – ºi aici nu mã refer la prostiile gen homeopatie sau bioenergie, ci la medicina modernã, adevãratã – cred cã e mult mai simplu sã spunem cã nu existã. Absolut toate chestiile de care se leagã „vracii” moderni pentru a susþine teza vieþii de apoi, de la alchimiºti la wiccani, de la homeopati la feng-shui, ºi de la yoghini la bioenergeticieni, sunt dezminþite de savanþii de renume din medicina. Neurologi, psihologi, biologi, toþi aceºtia vã pot spune multe despre corpul uman ºi despre creier, insã faptul cã nu toate au fost explicate in detaliu nu inseamnã automat cã pãrerile „vracilor” sunt ºi corecte. In timp, explicaþia cea mai simplã care se susþine cu dovezi ºi poate fi reprodusã se dovedeºte adevãratã. ªi astfel, incerc sã-mi joc jocul vieþii cum pot mai bine.

Bun acum, sã reluãm. Jocul, ceea ce facem zi de zi e tot ce avem palpabil, ºi deºi senzaþia poate fi cã nu-i chiar totul, sau cã nu-i complet, nu tot ceea ce mintea inþelege, ochiul vede, urechea aude sau degetul pipãie este ºi corect. Dacã incerci sã cauþi pe internet „mind games”, poþi vedea o mulþime de cazuri despre cum poate fi inºelat creierul. Singura metodã de a fi in control este sã te cunoºti pe tine, ºi sã cauþi sã-þi inþelegi reacþiile. Doar urmand un set de reguli foarte simple poþi avea controlul asupra vieþii. Am citit mult, am invãþat mult, ºi acum incerc sã le pun pe hartie, mai mult pentru mine decat pentru voi, pentru cã repetiþia este mama invãþãrii. Iatã cele 12 reguli simple pe care dacã le urmezi, vei avea cu siguranþã o viaþã mai bunã.

Regula 1. Deschide-þi mintea. Invaþã, cautã, experimenteazã, fã lucruri pe care nu le-ai mai fãcut niciodatã. Doar aºa poþi invãþa. Dacã faci in continuare acelaºi lucru pe care l-ai fãcut ºi panã acum, vei obþine acelaºi rezultat pe care l-ai obþinut ºi panã acum. Dacã nu incerci sã ai experienþe noi, vei fi ca badea Gheorghe care vede prima datã o girafã, ºi scuipandu-ºi in san, spune „Aºa animal nu existã!”. ªi nu-i nimic mai trist decat un om care nu ºtie cã se poate ºi altfel, poate chiar mai bine. Mai ales cã lumea nu-i formatã din oraºul sau curtea proprie. Adapteazã-te.

Regula 2. Asumã-þi rãspunderea eºecului ºi invaþã din el. Orice faci sau nu faci, spui sau nu spui, tu trebuie sã hotãrãºti. A ta trebuie sã fie decizia, a ta trebuie sã fie acþiunea sau inacþiunea, ºi tot al tãu trebuie sã fie ºi rezultatul. Nu da vina pe vreme, pe altcineva, pe dumnezeu, pe diavol, ci cautã sã inþelegi acel elusiv „de ce?”. Cand inþelegi „de ce”, inþelegi ce a mers prost, ºi ai posibilitatea sã inveþi din greºeli. Nu evada, nu evita, invaþã din greºeli, pentru ca in viitor sã nu le mai faci. Calea spre perfecþiune e plinã de gropi. Nu existã eºec, existã doar feed-back. Fiecare eºec, fiecare greºealã, iþi spune ceva. Iþi spune ce a mers prost ºi ce poate fi imbunãtãþit. Noi, oamenii, invãþãm doar din greºeli, nu din succese, aºa cã bucurã-te de fiecare greºealã, de fiecare eºec, pentru cã te aduce mai aproape de succes. Norocul ni-l formãm singuri, ca ºi succesul, ca ghinionul ca ºi eºecul. Noi suntem proprii stãpani ai vieþii noastre, ºi tot noi ne facem viaþa. Jocul merge inainte, ºi cu noi, ºi fãrã noi.

Regula 3. Viaþa e doar un joc, ºi ca un joc, trebuie sã inþelegi cã uneori trebuie luat de la inceput. Nu-þi fie fricã de eºec, nu te speria de nimic ºi mai ales nu renunþa. Poþi sã ajungi fãrã casã, fãrã servici, chiar sã mãnanci din gunoaie, dar dacã nu te dai bãtut poþi sã ajungi mai bine decat ai fost inainte de a cãdea in mocirlã. Foarte mulþi din miliardarii lumii au fost oameni care au pornit de jos, de la zero, sau au avut cel puþin un faliment rãsunãtor in care au pierdut aproape totul. Cat timp eºti sãnãtos ºi inþelegi acest lucru, poþi face orice. Nu te gandi cã ai o ratã de succes la vanzãri de 10%, acest lucru inseamnã doar cã trebuie sã te refuze 9 oameni ca sã vinzi la unul, aºa cã trebuie sã te gandeºti cã fiecare om care te refuzã te aduce mai aproape de acel om la care o sã-i vinzi ceva. Nu renunþa.

Regula 4. Ca sã obþii ceea ce vrei, trebuie sã plãteºti un preþ. Vezi care este acel preþ ºi pune in balanþã costul ºi beneficiile – fi insã atent sã nu plãteºti un preþ mult prea mare pentru ceea ce iþi doreºti. Aplicã regula TINSTAAFL „There is no such thing as a free lunch” – „nu existã pranz gratuit” adicã totul se plãteºte, acum sau mai tarziu.

Regula 5. Ai incredere in tine ºi ai rãbdare. Toate vin la timpul lor. De foarte multe ori m-am enervat pe mine insumi cã n-am profitat de un anumit lucru, pentru ca dupã un timp sã-mi dau seama cã nu mi s-ar fi potrivit sau dacã aº fi avut doar necazuri dacã aº fi urmat acea cale. N-ai de unde sã ºtii dacã e noroc sau ghinion pe termen lung, aºa cã ai incredere in propriile puteri ºi fii atent la posibilitãþi ºi la momentul potrivit vei avea ce-þi doreºti.

Regula 6. Cunoaºte-te pe tine insuþi, invaþã-þi reacþiile, identificã-þi obiceiurile proaste care iþi stau in calea unei vieþi mai bune ºi inlocuieºte-le. N-ai cum sã elimini un obicei prost, poþi doar sã-l inlocuieºti, dar ceea ce conteazã este sã inlocuieºti un obicei prost cu unul bun.

Regula 7. Inconjoarã-te de oameni care te ridicã nu care te doboarã. Familia, prietenii, toþi trebuie sã-þi dea avant, sã-þi ridice moralul ºi sã te incurajeze. Nu asculta de cei care iþi spun cã nu se poate. Existã o mulþime de oameni care in ciuda unor handicapuri majore, fãrã vedere, fãrã membre, fãrã posibilitãþi materiale, au ajuns oameni pe care ii admirã o lume intreagã. Cautã pe internet numele de Helen Keller ºi o sã inþelegi. Noi suntem ceea ce gandim. Dacã tu crezi cã poþi, ai dreptate, insã dacã tu crezi cã nu poþi, tot dreptate ai.

Regula 8. Oferã ceea ce vrei sã primeºti. Nu-i deajuns sã ceri, trebuie sã ºi oferi. Vrei bani? Oferã bani, prin muncã susþinutã. Vrei dragoste? Oferã dragoste celor din jur. Vrei fericire? Oferã fericire celor din jur. Tot ce primim, primim de la cineva. Orice facem, afectãm viaþa altora.

Regula 9. Acþioneazã acum. Nu lãsa pe maine ceea ce vrei sã faci, pentru cã ce aduce ziua de maine tu nu ai de unde ºti. Oportunitãþile se mãsoarã in minute sau in ore, nu in zile ºi sãptãmani. ªi uneori sunt legate intre ele, aºa cã dacã scapi una, poþi scãpa mai multe. Foloseºte-þi gandirea, foloseºte logica, ºi identificã corect ce este oportunitate ºi ce nu este. Fã paºi in direcþia pe care o doreºti. O cãlãtorie in jurul globului incepe cu un singur pas, iar fiecare pas te aduce mai aproape de o viaþã mai bunã aºa cã nu te speria ºi incepe prin a pune un picior in faþa celuilalt. Keep walking.

Regula 10. Bucurã-te de fiecare moment din viaþa ta. Jocul merge inainte, cu sau fãrã tine. Insã þine minte cã de tine este vorba. Dacã ai obþinut ceea ce ai dorit ºi nu eºti fericit, inseamnã cã nu þi-ai stabilit bine scopul. Cautã fericirea in tot ceea ce faci. Bucurã-te de cei din jurul tãu, bucurã-te de viaþã, ºi mai ales, bucurã-te de ce ai. Dacã eºti sãnãtos, eºti mai aproape de succes decat cei bolnavi. Gãseºte-þi fericirea, gãseºte-þi pasiunea.

Regula 11. Elibereazã-te de fricã. Frica, panica, sunt sentimente. Te paralizeazã, iþi taie din opþiuni. Hotãrarile luate sub imperiul fricii nu sunt bune, ºi sunt de obicei teribil de proaste. Oamenii au nevoie de gandire ca de apã, pentru cã e singura care ne pune in manã fraiele propriului destin. Increde-te in propria judecatã, iar dacã nu-þi e suficientã, cere sfaturi. Nu-þi fie fricã sã intrebi.

Regula 12. Nu cãuta probleme, cautã soluþii. Cu cat ne gandim mai mult la ce probleme pot apãrea, cu atat apar mai multe probleme. Insã probleme vor continua sã aparã pe tot restul jocului nostru. In loc sã ne concentrãm pe probleme, trebuie sã cãutãm soluþii. Logica te sfãtuieºte mai bine decat orice. Existã cateva intrebãri care trebuiesc puse pentru a reuºi in viaþã. „De ce?” iþi aratã cauza. O problemã care apare este cauzatã de ceva. Identificã cauza. „Cum?” iþi aratã ce trebuie fãcut pentru a rezolva problema. Dacã n-ai rãspuns la „cum?”, inseamnã cã n-ai pus bine intrebarea, cã nu ºtii cauza sau cã vezi doar o parte a problemei. Adapteazã-te, priveºte problema diferit, sub un alt unghi. O manipulare foarte durã din partea media constã in prezentarea unei singure pãrþi a unei imagini, care se potriveºte exact cu mesajul pe care doresc ei sã-l transmitã, deºi intreaga imagine aratã un adevãr diferit. Singura metodã de a-þi da seama de manipulare e sã priveºti toatã imaginea. Sã ai acel „the big picture” american, adicã sã iþi dai seama de intreaga problemã, nu de pãrticele din ea. Nu reacþiona la doar o parte a problemei, reacþioneazã la toatã problema, pentru cã s-ar putea sã ai alte soluþii, unele total diferite. Sau, s-ar putea sã-þi dai seama cã problema de fapt nu existã.

Am pus pe hartie cele de mai sus in speranþa cã mi se intipãresc mai bine in minte, ºi sper sã te ajute ºi pe tine, cititorule, la fel cum m-au ajutat ºi pe mine in ultimii ani. O viaþã frumoasã iþi doresc.